Visul oricarui jurnalist sportiv este sa fie contemporan cu un eveniment irepetabil sau cu un atlet care "nu se va mai naste nici in urmatorii 100 de ani". Aici intervine insa asa zisa lupta intre generatii, comparatiile fiind cele mai la indemana figuri de stil pentru a elogia un sportiv in defavoarea altuia.
Am citit zilele trecute un articol in care autorul a lansat ideea unei posibile egalitati intre Michael Schumacher si Fernando Alonso. Raspunsul a venit imediat, respectivul jurnalist fiind nevoit sa faca fata unei avalanse de injurii din partea fanilor germanului. Chiar si asa, scopul a fost atins deoarece numarul de accesari pentru acest articol a fost cu mult peste media celorlalte publicate de ziaristul in cauza.
Fotbalul, acesta fiind cel mai vizibil sport de la noi, nu a ratat ocazia de a produce la randu-i astfel de comparatii: nici nu mai retin cati jucatori au primit titulatura de "noul Hagi" sau "noul Maradona". Si la fel ca in cazul de mai sus, parerile au fost aprig disputate.
Probabil ca aceasta nevoie de a gasi mereu ceva "mai bun" in prezent, sau macar la fel de bun cu perioada trecuta, vine de undeva din interiorul fiecaruia. Probabil trecerea anilor ne face sa ne amagim spunandu-ne ca ceea ce facem, vedem si simtim e unic si irepetabil. Pentru ca altfel, aceste comparatii devin inutile... bineinteles ca Schumacher, Hagi sau Maradona sunt unici. Nu-i asa?
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
2 comentarii:
Cred ca intotdeauna va exista tentatia de a face comparatii intre campionii de ieri si cei de azi. E celebra comparatia Pele-Maradona. Apropo, eu zic ca Maradona a fost cel mai mare :)
Ai o stire interesanta trimite-o pe www.digme.ro
Trimiteți un comentariu