
Cu toate acestea, cariera lui Olaroiu a depasit cu mult pragul unui antrenor de duzina. Ma intreb de ce, insa in momentul de fata nu am raspunsul corespunzator. Am auzit fel de fel de motive, cel mai vehiculat fiind acela ca inainte de a fi tehnician in Ghencea, Olaroiu a fost mai degraba un apropiat al patronului. Astfel de lucruri incep sa se confirme.
Olaroiu demonstreaza in aceste zile ca a ramas in continuare o marioneta a patronului, asa cum acesta, fara sa vrea, il caracterizeaza zilnic. In loc sa iasa in fata si sa spuna raspicat daca va veni sau nu la Steaua, el prefera sa se ascunda. Stie ca asa pastreaza o umbra de mister, ceea ce nu poate decat sa aduca un plus carierei sale. Asa cum s-a intamplat pana acum in nenumarate randuri.
Cu un singur amendament: poate ca ar fi mai bine sa-si exercite calitatile de psiholog in cadrul echipei, atunci cand jucatorii sai au nevoie, decat sa ne intoxice cu tacerea sa. Pentru ca de tacut am vazut cu totii ca poate sa o faca... la Middlesborugh!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu