Stirea de la ora 16.00

Etapa a 16-a din Turul Frantei, desfasurata miercuri, a fost marcata de asteptarea anuntului pe care Uniunea Ciclista Internationala trebuia sa il faca referitor la un nou caz de dopaj. Toata lumea il banuia pe Rasmussen, unii chiar sperau ca danezul sa fie cel implicat, altii rosteau nume alese din pleiada rutierilor spanioli.
Ora aleasa de UCI pentru a da publicitatii numele trisorului a fost 16.00, o ora mai tarziu in Romania. Adica exact in momentele in care cei din plutonul fruntas se pregateau pentru ultimele doua catarari. Cu ochii pe cotidianul L'Equipe, pe agentiile de presa internationale si pe televiziunile franceze dar nu in ultimul rand pe cursa in sine, timpul a trecut, anuntul nu a mai venit iar Rasmussen si-a pastrat fara probleme tricoul galben.
Miercuri noaptea asteptarea a luat insa sfarsit iar liderul Marii Bucle a fost eliminat din competitie, asemeni unui alt mare favorit, Alexander Vinokourov.
Intr-un moment in care ciclismul a suferit din plin la capitolul imagine si a pierdut un numar important de fani, dopajul a fost cel care a produs cea mai mare audienta. De fapt nu fenomenul in sine ci modul in care organizatorii au jonglat cu acest flagel. Au anuntat un nou scandal chiar in mijlocul etapei si au mers pe naivitatea celor care au asteptat ca stirea de la ora 16.00 sa fie dezvaluita la timp. Au intarziat putin, ne-au facut sa ne lipim de televizor, cursa s-a incheiat iar noi am reintrat fara sa vrem in randul "fanilor" ciclismului. Ce ziceti, a fost o excelenta strategie de marketing (Turul s-a vandut foarte bine miercuri) sau pur si simplu ... asa a fost sa fie?